Cea mai mare comună doljeană, recunoscută pentru legumele pe care le produce, se confruntă cu o mare problemă, furtul de lemne din păduri, cauzată şi de indolenţa proprietarilor

La Poiana Mare, comună care cuprinde şi satele Tunarii Vechi şi Tunarii Noi, îşi duc traiul de zi cu zi aproape 12.000 de suflete. Vreo 600 de gospodării au rămas goale, oamenii plecând din ţară pentru a-şi câştiga existenţa, dar restul au rămas „pe baricade“, principala lor îndeletnicire fiind legumicultura. Comerţul cu legume, inclusiv bostănoase, asigură traiul localnicilor, la fel şi creşterea animalelor, dar, ca în orice comunitate, există şi probleme. Cea mai mare o reprezintă distrugerea pădurilor, prin furtul de lemne sau prin păşunat.

Problema este una delicată, la care primarul Marin Vintilă nu ştie ce soluţii să mai găsească, pentru că proprietarii de păduri sunt, de cele mai multe ori, indiferenţi cu bunul lor, mai ales când e vorba de pază. „Iarna se adună lemne de foc, iar toţi cei rău-intenţionaţi pun ochii pe pădurile oamenilor. Am făcut acum doi ani o asociaţie a proprietarilor de păduri şi am încheiat un contract cu ocolul silvic pentru pază, dar cetăţeanul nu înţelege că trebuie să şi plătim pentru asta. Având în vedere că e vorba de un contract pe 900 de hectare, am obţinut un preţ foarte bun. Majoritatea proprietarilor nu trebuie să plătească mai mult de 20 de lei pe an, pentru paza pădurilor, dar aceşti bani nu au fost achitaţi. Am avut două întâlniri cu proprietarii la căminul cultural şi nu sunt interesaţi de acest aspect. Ei consideră că li se cuvine de drept această pază. La două întâlniri au venit 100 de oameni, şi sunt aproape 3.000 de proprietari de păduri. E dureros...“, susţine primarul comunei Poiana Mare.

„Am prins prin păduri rudari care scoteau buturugile uscate. Nu ar fi o mare problemă, dar ar fi bine ca buturugile să şi l