Din cauza timidităţii, sute de bărbaţi şi femei din satul vâlcean Şerbăneşti, comuna Ştefăneşti, trăiesc în singurătate. Burlaci sau văduvi, bărbaţii din Ştefăneşti ştiu exact ce condiţii trebuie să îndeplinească „jumătatea“, care însă este greu de găsit.
În satul vâlcean Şerbăneşti, comuna Ştefăneşti, sunt peste 300 de oameni singuri, care speră să-şi găsească perechea. Bărbaţii, în număr mai mare ca femeile. „Nu şi‑au întemeiat o familie din cauza timidităţii excesive", explică Vasile Titel Popa (47 de ani), poetul satului, cel care ne este ghid. Mergând pe strada ce traversează localitatea de la un capăt la altul, întâlnim doi bărbaţi.
Unul ţine în mână o lopată, iar celălalt o cruce pe care o duce la mormântul tatălui. Îi întreb dacă sunt căsătoriţi. „Nici eu şi nici vărul meu nu suntem însuraţi. Eu am fost, dar nu mai sunt. Femeia pe care mi-o doresc ar trebui să nu fie gloabă sau rea de muscă", spune Gheorghe Radu (46 de ani). „Eu am o casă frumoasă. Vreau să găsesc o gospodină, să ştie să spele şi să calce", completează vărul lui, Tudor Radu (45 de ani).
„Ar fi bine să înfiinţăm un club al burlacilor, dar cum suntem prea timizi, poate ar fi bine să punem preşedinte un om însurat, cu experienţă", propune Vasile Titel Popa, care se declară şi el prea timid pentru aşa ceva. Bărbatul are însă sfaturi pentru ceilalţi doi - să cucerească femeile citindu-le poezii.
„Dacă se însoară, îi dau pământul"
În imediata vecinătate a Mănăstirii Morunglav, Gheorghe Morcoaşe, care are 70 de ani şi 1,40 metri înălţime, mărturiseşte că şi el îşi caută jumătatea. „Să nu fie mai înaltă cu mai mult de zece centimetri decât mine şi nici prea bătrână. Altfel, cu munca nu e nevoie să se omoare. Am o pensie bunicică, 800 de lei, putem trăi liniştiţi", spune bărbatul, fost operator la Alro Slatina.
Pe o altă uliţă, familia Toader es
