Când Regele Soare dădea curs liber înfiinţării de cafenele în Paris, nu bănuia că acestea vor fi locurile în care se vor pune la cale revoluţii politice, literare sau de budoar. Insinuantă, voluptoasă, convivială, cafeaua cucereşte iremediabil simţurile, ajungând astăzi al doilea cel mai comercializat produs din lume, după petrol.
Urmărind în timp aroma magicei licori, putem spune istoria unui oraş și prin istoria cafenelelor lui. Cafeaua a inventat un mod unic de a pierde timpul în spiralele unei ceşti şi în acelaşi timp de a te trezi la pulsul zilei. Lung şi sinuos a fost drumul cafelei de la Kaffa etiopiană la spaţiul nostru, în provincialul Sibiu, însă odată ce aroma sa incită simţurile urbei, începe o microistorie plină de savoare.
Hermannstadtul de odinioară era, ca și astăzi, un spaţiu cosmopolit, un amalgam savuros și romantic de spirit occidental și farmec autohton. Într-o plimbare imaginară pe vechile străzi, ai întâlni căruţe, trăsuri și automobilele de epocă, omnibuzul electric şi îndrăgitul tramvai al sibienilor. O lume pestriţă, în care ţărani veniţi în pieţele aglomerate se amestecau printre doamne cochete, cu umbrele dantelate și domni eleganţi, cu monoclu şi pălării. Datorită presei, culturii şi economiei prospere, Sibiul de altădată fost întotdeauna un centru în care s-a simţit puternic influenţa apuseană, în special legătura cu lumea germană (habsburgică). O istorie savuroasă a cafenelelor şi cofetăriilor din oraș, pănă la sfârşitul Primului Război Mondial, începe după moda vieneză, încă din secolul al XVIII-lea.
Moda cafenelelor vieneze la Sibiu – primele arome
Aroma cafenelelor începe să se răspândească în Europa în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Prima cafenea din Viena a fost deschisă în 1685. Moda acestei plăcute modalități de petrecere a timpului ajunge destul de rapid în Transilvania, astfel c
