Usain Bolt pleacă de la Londra, ca şi de la Beijing, cu trei medalii de aur şi cu iubirea lumii întregi.

Legendă a devenit cuvîntul rostit cel mai des în jurul lui Usain Bolt. Îl spune el, cu toată gura, cu zîmbetul sclipitor şi ochii lucind, îl spun colegii lui din echipa Jamaicăi, îl spun adversarii, adăugînd şi alte vorbe de admiraţie, îl spun comentatorii, îl vezi în titluri de ziare şi pe pancartele desenate stîngaci de fani. Îl spune chiar şi preşedintele CIO, Jacques Rogge.

Cu o singură diferenţă: ataşîndu-i un "nu" în faţă.

Căldura gloriei lui Bolt

Chirurgul belgian, acum în vîrstă de 70 de ani, l-a certat pe jamaican încă de la Beijing pentru felul în care s-a manifestat la finalul curselor de 100 şi 200 de metri, ambele încheiate cu recorduri mondiale. "A exagerat cu show-ul şi a arătat lipsă de respect pentru adversari", a spus atunci Rogge. Nimeni nu a îmbrăţişat această opinie.

În mod suspect, publicul, şi cel din stadion, şi cel din afara lui, a savurat spectacolul. În mod suspect, de asemenea, nici un adversar nu s-a plîns că ar fi fost desconsiderat. Şi asta, pur şi simplu, pentru că e imposibil să nu recunoşti superioritatea, dar şi carisma lui Bolt.

După ce a repetat dubla 100-200 de metri şi la Londra, în ciuda îndoielilor care-l înconjurau ca un nor toxic, Usain a oferit încă o mostră din delicioasa sa lipsă de modestie. Sau, altfel spus, la fel de delicioasa sa capacitate de autoapreciere. "Acum sînt o legendă vie. Încălziţi-vă la gloria mea!", a exclamat el.

Deocamdată, doar simbol

Şi din nou Jacques Rogge a pus o pungă de gheaţă peste cuvintele fierbinţi, incendiare, ale jamaicanului. "Cariera lui Usain Bolt va putea fi judecată după ce se va fi încheiat. Dacă te uiţi la ceea ce a reuşit Carl Lewis, vezi că a cucerit medalii la patru ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice. Să-l lăsăm pe Usain să