„Dacă vrei să trăieşti, bagă paie sub haine”. Acesta este doar unul dintre mesajele scrise pe pereţii temutului Fort 13 din Penitenciarul Jilava, devenit emblemă a lumii concentraţionare în perioada 1907-1989.

Celulele în care personalităţi marcante ale vieţii politice şi culturale româneşti şi-au găsit sfârşitul încă păstrează în ele urmele groazei. Jilava tace, însă pereţii ei au parcă imprimat încă fiecare urlet de durere trăită de cei a căror singură vină a fost că erau intelectuali.

Eliberarea unui interlop: Nuţu Cămătaru a plecat de la puşcărie pe un armăsar pursânge de 125.000 euro şi a ajuns acasă într-un BMW X6

Răfuială între două familii de rromi, la Jilava

Exclusiv/ Drama unui fost deţinut politic: "A fost ca la Auschwitz, doar că nu ne-au gazat"

Fiecare colţ al puşcăriei - în care deţinuţi politici au fost sechestraţi şi ucişi în bătaie - are istoria lui. Acum, oficialii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor speră transformarea Fortului 13 Jilava în muzeu închinat memoriei victimelor puşcăriei comuniste.

Bătăi până la epuizare

La zece metri sub pământ, la Jilava zace în paragină o parte din istorie. Încăperi strâmte, luminate doar printr-o fereastră minusculă, în care erau înghesuiţi şi câte 180 de arestaţi, păstrează şi acum urmele disperării celor încarceraţi aici.

Liniştea mormântală din celulele morţii este spartă acum de lacrimile deţinuţilor politici care i-au călcat pragul. Foştii deţinuţi nici nu mai ştiu cât au stat în puşcărie. Bătăile până la epuizare erau atât de dese încât nu-şi mai amintesc de câte ori au trecut pe la Fortul 13, închisoare de tranzit după 1948. Fiecare fost deţinut are povestea lui. Le e greu să vorbească despre ororile trăite în închisoare. Câteva detalii sunt însă de ajuns pentru creionarea unei perioade în care beciurile comuniste ucideau speranţe la foc cont