CNSAS susţine că, prin ordinele sale, Mihai Caraman a pus în pericol viaţa mai multor oameni. Generalul Mihai Caraman, fost şef al SIE, este acuzat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) că a făcut poliţie politică. MAI CITIŢI ŞI:
Ce nu ne spune Virgil Măgureanu
Revoluţia domnului Virgil Măgureanu
Lista întâlnirilor secrete dintre Măgureanu şi Ion Iliescu
Torţionarul „Marian“, uns pentru şefia CES
Iată nota de constatare a CNSAS în cazul Mihai Caraman - CLICK AICI
După 20 de ani de la Revoluţia din 1989, Mihai Caraman (81 de ani), spionul român care a sustras, timp de 10 ani, între 1958 şi 1968, documente din sediul NATO din Paris şi le-a adus în ţară, este acuzat că ar fi atentat la viaţa mai multor persoane prin dosarele de urmărire informativă pe care le ordona în calitate de adjunct al Securităţii.
Consiliul cere judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti să constate că Mihai Caraman, în calitate de colonel, adjunct al şefului Securităţii Municipiului Bucureşti, ar fi suprimat, în anii 1972 şi 1973, mai multe drepturi şi libertăţi fundamentale recunoscute de legislaţia în vigoare la acea dată: dreptul la libertatea de exprimare şi dreptul la viaţă privată.
Nota de constatare întocmită de specialiştii CNSAS aminteşte patru cazuri în care colonelul a dispus urmărirea informativă a unor persoane: un fotograf, un scriitor, un ofiţer şi un simpatizant legionar.
Fotograful şi scriitorul, ostili socialismului
„Rugăm a se stabili, dacă este posibil, de ce anume a fost vizitat maiorul Ene de către obiectivul nostru, mai ales că, în prezent, acesta din urmă este semnalat informativ că intenţionează să fugă din ţară, împreună cu alte două-trei elemente neidentificate de noi”, scria într-un raport Mihai Caram
