După revoluţiile din lumea arabă, în Egipt, Tunisia, Maroc, islamiştii au venit la putere democratic, în urma votului popular. Acum, Occidentul este preocupat ce turnură economică şi socială vor lua aceste state.
După revoluţiile din lumea arabă, lumea a aşteptat o modernizare a zonei, mai ales că aceste mişcări au pornit de la tineri, utilizatori ai tehnologiilor occidentale, cum ar fi Facebook, Twitter, telefoane inteligente. Dar la vot s-a observat altceva. Învingătoare în toate aceste state au ieşit partidele islamiste care nu agreează modul de viaţă al Occidentului.
În Tunisia, după revoluţia iasomiei, alegerile au adus la putere Partidul Ennahda (Renaşterii), o formaţiune islamistă care domină guvernul de coaliţie din care mai fac parte alte două partide non-islamiste, Congresul pentru Republică şi Ettakatol. În Maroc, regele Mohammed al VI-lea l-a numit premier pe Abdelilah Benkirane, secretar general al partidului Justiţie şi Dezvoltare, islamist.
Dar Egiptul oferă exemplul cel mai dramatic. Fraţii Musulmani, poate cel mai bine organizată mişcare islamistă din lumea arabă, reprezentaţi de Partidul Libertate şi Justiţie (PLJ), a câştigat cele trei etape ale alegerilor legislative, cu un scor chiar mai mare decât se aşteptau analiştii: 46 la sută din voturile alegătorilor.
Mai îngrijorător este faptul că pe locul al doilea, cu 21 la sută din voturi, s-a clasat partidul salafiştilor, Al-Nour, mişcare care promovează un islam şi mai drastic, scrie „The Economist". Salafiştii doresc să interzică tot ce înseamnă stil de viaţă occidental: consumul de alcool, muzica pop, băncile de tip occidental. În plus, ei vor să impună femeilor vălul islamic, să introducă Sharia (legea islamică). Toate acestea vor aduce atingere stilului de viaţă al populaţie creştine din Egipt, dar şi turismului.
Turism „halal" în Egipt?
@N_P
