N-a trecut nici un an de când Traian Băsescu, ciracii şi trompetele sala ţipau ca din gură de şarpe, asurzindu-i nu numai pe români, dar mai ales pe prea puţin informaţii oficiali europeni, că la Bucureşti are loc o odioasă lovitură de stat pusă la cale de "monstruoasa coaliţie" USL care, după ce manifestanţii au determinat căderea guvernului porotocaliu, voia să-l dea jos şi pe preşedinte, suspendându-l şi trimiţându-l, prin referendum, la judecata poporului. Cum cacealmaua cotrocenistă - Băsescu îngroşându-şi obrazul până la o minţi în mod ordinar chiar şi pe Angela Merkel, cum că în Constituţie nu e prevăzută procedura de demitere - convenea unor cancelarii vestice de coloratură populară, care-şi voiau omul menţinut în Deal, un întreg eşafodaj , inclusiv sabotarea făţişă şi nepedepsită a referendumului, a dus, de silă, de voie, de nevoie, la anularea voinţei populare -"Jos BĂsescu!" - şi la menţinerea marinarului în Palatul Cotroceni. Menţinere pe care mai apoi "pactul de coabitare", semnat aiurea de Victor Ponta, a legat mâinile USL până la alegerile prezidenţiale din 2014 şi i-a permis lui Băsescu nu doar să-şi recupereze poziţiile pierdute, ci şi să şi le întărească pas cu pas, având sub influenţa şi călcâiul său mai ales instituţiile de forţă ale statului, cum sunt serviciile secrete, justiţia, parchetul.
USL, dar în primul rând PSD, Guvernul şi Victor Ponta personal află acum care-i sensul zicalei potrivit căreia "pe cine nu laşi să moară nu te lasă să trăieşti". Băsescu n-a zis bodaproste şi n-a stat cuminte să-şi termine cele două mandate în cursul cărora a determinat punerea pe butuci a ţării, a aservit+o cu totul şi fără rost finanţei internaţionale, s-a dovedit a fi în primul rând un lobbyst al marilor concerne, iar nu o gardă a intereselor naţionale, a semănat permanent dihonie în ţară şi a rânjit sardonic împingând o populaţie săracă într-o