Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat, zilele trecute, România la plata a 51.410 euro pentru întârzierea rezolvării dosarului Revoluţiei de la Cluj. Unul dintre procurorii care au lucrat la dosar este Mihai Ghenuş. El a decis în 1992 neînceperea urmăririi penale împotriva celor care au tras în populaţie, fapt care a blocat dosarul timp de circa cinci ani.

Procurorul Mihai Ghenuş a fost cel care, în 1992, a ajuns la concluzia că, în dosarul Revoluţiei de la Cluj, „nu sunt elemente constitutive“ pentru judecarea şi condamnarea militarilor care au omorât 26 de oameni şi au rănit alţi peste 65. Procurorul care a dat prima soluţie în dosarul Revoluţiei de la Cluj, care avea 13 volume de documente, declaraţii, mărturii, expertize etc, este, însă, un alt magistrat, Gheorghe Oancea. „Eu am scris referatul prin care ceream începerea urmăririi penale în acest dosar. Am plecat în concediu, iar când am venit, dosarul fusese dat altui procuror, Mihai Ghenuş. Acesta a dat neînceperea urmăririi penale (NUP-n.r.)“, a declarat fostul procuror militar Gheorghe Oancea, acum avocat în Baroul Bucureşti.

Timp de cinci ani, în dosarul Revoluţiei de la Cluj nu s-a mai intâmplat nimic după NUP-ul din 1992. Însă, după alegerile din 1996, când a venit la putere Convenţia Democrată, conducerea Parchetului Militar a decis reluarea dosarului.

„Nu am greşit“

Fostul procuror militar, Mihai Ghenuş, nu-şi reproşează nimic. „Nu ştiu dacă acum, mai în vârstă fiind şi cu mult mai multă experienţă, aş decide altfel. Atunci, aşa am considerat că trebuie să hotărăsc. Asta nu înseamnă că, de-a lungul anilor, nu am fost ameninţat, numit «trădător», «sabotor» etc“, spune el. Acesta consideră că a fost firesc să decidă neînceperea urmăririi penale, ţinând cont că acei oameni au executat un ordin direct al ministrului Apărării de atunci, Vasile Milea, de a trage. „Nu am