Ministrul Anatoli Antonov, a declarat că ţara sa poate acţiona dacă sistemul antirachetă al SUA va fi amplasat în apropierea graniţelor Rusiei. El a declarat că armata rusă caută modalităţi prin care "populaţia noastră să fie apărată, daca Rusia nu este consultată în discutiile pe care le are cu NATO".

„Nu avem doar discutii. Se depune de asemenea şi o muncă importantă. Ministerul Apărării trebuie să se gândească la cel mai rau scenariu", a spus ministrul.

Declaraţiile vin imediat după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că discuţiile pe teme scutului antiracheta au ajuns într-o etapă complicată. "Lucrurile merg cu dificultate, dar secretarul de Stat (Hilary Clinton) ne-a asigurat că SUA vor lua măsuri. Am căzut de acord că nu este necesar să se dea un impuls politic muncii experţilor, astfel încât este pozibil să ajungem la nişte rezultate până în momentul în care preşedinţii noştri se vor întâlni la Deauville, la summit-ul G8", a spus Lavrov.

Reacţiile oficialilor au apărut imediat după ce România şi SUA au anunţat că interceptorii sistemului american antirachetă vor fi amplasaţi la baza militară de la Deveselu. "Avem relaţii bune cu Rusia. Tocmai am ratificat tratatul START şi lucrăm împreună pe mai multe teme", a spus subsecretarul american de Stat Ellen Tauscher, cea care a negociat amplasarea scutului in România. "Este un sistem care va apăra NATO şi, dacă Rusia alege sa lucreze cu noi şi va coopera, sistemul va apăra şi Rusia."

Rusia şi NATO au convenit să coopereze în aşa-numitul scut european antiranchetă, în cadrul summitului NATO-Rusia de la Lisabona, din noiembrie 2010. Alianţa Nord-Atlantică insistă că ar trebui să existe două sisteme independente care să facă schimb de informaţii, în timp ce Rusia vrea un sistem comun cu o interoperabilitate integrală. Şeful Marelui Stat Major al armatei ruse, generalul Nikol