Intrarea in Uniunea Europeană le prieşte romănilor din judeţele vestice. Işi fac cumpărăturile de Sărbători fără aglomeraţia autohtonă şi preferă să meargă la doctori in Ungaria. Au inceput să-şi cumpere case de vacanţă, unii şi-au stabilit acolo domiciliul şi navetează la serviciul din Romănia. Banii făcuţi in ţară se cheltuiesc astfel peste graniţele ei.
Dacă in cea mai mare parte a ţării intrarea in Uniunea Europeană nu a adus modificări ale cotidianului, pentru romănii de la graniţa de Vest a ţării se simte schimbarea. Inainte se limitau la a-şi face cumpărăturile mari in Ungaria, acum merg la doctor, petrec week-end-ul in casa de vacanţă ori se intorc... acasă, seara, după muncă, din Romănia.
Cănd se va scrie şi o istorie a acestei epoci, numite generos in imprecizii şi nuanţe "timp de tranziţie", un loc aparte vor deţine, cu siguranţă, efectele dreptului la liberă circulaţie. Dacă incă n-am fost in stare să facem un muzeu al cotidianului comunist, poate că generaţiile viitorului vor fi mai vrednice in consemnarea şi conservarea formelor de cultură materială specifice timpului nostru.
PRACTICI DE TRANZIŢIE. Intr-un posibil "muzeu al omului" care a trăit cumpăna dintre milenii in această parte a Europei, paşaportul din â90 va fi exponat central. Pentru romănii domiciliaţi in judeţele vestice, paşaportul la purtător a fost şi inceputul practicilor economiei de piaţă. Intreprinzătorii care n-au pierdut nopţile in faţa televizorului, urmărind chinurile "facerii" democraţiei cu forcepsul revoluţionarilor cepeunişti, şi-au exersat cu folos aptitudinile de negustori ambulanţi in pieţele Ungariei. "Pieţarii" ce "exportau" mărfurile din stocurile acumulate in secţiile de menaj ori feronerie ale magazinelor universale de altădată ori achiziţionau din fabrici mărfurile refuzate după "descoperirea" bazarelor turceşti
