Proiectele de modernizare edilitare anuntate de Primaria Capitalei dau frisoane oamenilor de cultura care se arata mai hotarati ca niciodata sa se opuna lucrarilor care distrug identitatea Bucurestilor. Aceasta este concluzia unei dezbateri organizate in aula Academiei Romane de Comitetul pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al acestui for. Sesiunea moderata de Nicolae Noica, fost ministru al Amenajarii Teritoriului, a reunit istorici, oameni de cultura, specialisti in domeniu, reprezentanti ai Administratiei Locale, care au analizat extrem de sever proiectele municipalitatii sau cele avizate de Primarie, considerandu-le ca atenteaza la sintagma "orasul ca bun cultural".

VEHEMENT. Academicianul Dinu Giurascu, voce care s-a ridicat impotriva proiectelor lui Ceausescu de distrugere a bunurilor culturale, gasea "similitudini cu ceea ce se intampla astazi in Bucuresti". Mircea Martin adauga termeni drastici pentru starea de decadere a centrului orasului, unde efectiv ti-e rusine sa inviti un oaspete strain. Ana Blandiana numea fenomenul de agresiune sistematica asupra orasului ca aratand "dispretul de noi insine", care va sanctiona acutala generatie de politicieni, inclusiv prin vot. Poeta l-a intrebat pe primarul Adriean Videanu, prezent la dezbatere, cum a putut sa castige proiectul Catedral Plaza aceeasi firma care a afectat Biserica Armeneasca. "Totul s-a petrecut legal, insa cuvantul «legal» in Romania nu inseamna mare lucru", a subliniat Ana Blandiana. Specialistii au adus numeroase argumente tehnice impotriva ridicarii unor zgarie-nori in centrul Capitalei. Dan Lungu de la Universitatea Tehnica de Constructii arata ca studiile seismice impun plasarea cladirilor inalte spre zona de nord a orasului. Doina Cristea, autorul planului de urbanism general al Bucurestiului intocmit in anul 2000, arata ca au fost prevazute 19 perimetre in afara centrulu