Fanaticul de 32 de ani, autorul unuia dintre cele mai mari atrocităţi din istoria Norvegiei, a declarat ieri în faţa judecătorilor că îşi recunoaşte faptele, dar că nu le regretă. El a afirmat că nu a urmărit să ucidă tineri nevinovaţi, ci că acţiunile sale criminale erau "absolut necesare" ca singură soluţie pentru "dezislamizarea" ţării. Pe de altă parte, presa care a analizat cele peste 1.500 de pagini ale "manifestului" său extremist publicat pe internet arată că Anders învăţase multe din unele "modele" româneşti de nimicire a duşmanului: pedepsa cu trasul în ţeapă din vremea lui Vlad Ţepeş, deportările din Bărăgan din anii ‘50 sau "purificarea" Ardealului.
În faţa judecătorilor din Oslo unde a fost adus ieri la prima înfăţişare, Anders Behring Breivik, extremistul de dreapta norvegian, autor al masacrelor de vineri, dintr-o clădire guvernamentală din capitala Norvegiei şi al masacrului tinerilor laburişti din insula Utoya, a declarat că scopul său principal a fost să împiedice viitoarele "recrutări", mai ales de tineret, în rândul Partidului Laburist. În ancheta preliminară el făcuse declaraţii asemănătoare şi, în plus, mărturisise că vroia să o ucidă pe Gro Harlem, fostul premier al Norvegiei, care avusese trei mandate de conducere a acestui partid, pe care Anders (32 de ani) îl face acum răspunzător de "islamizarea" ţării, scrie The Telegraph. Atacul "nu a avut ca scop uciderea unor nevinovaţi, ci să dea un semnal ce trebuie corect înţeles: "atât timp cât Partidul Laburist îşi continuă linia ideologică importând musulmani în masă, atunci trebuie să-şi asume responsabilitatea acestei trădări", a spus Anders în faţa instanţei, nemanifestând nici o remuşcare pentru faptele sale. El ar urma să ispăşească o pedeapsă de 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă din Norvegia.
Dar cum a ajuns Anders să gândească astfel? S-a ins