Doar democratiile, societatile deschise, cu o economie de piata orientata international sint profitabile pentru intreprinzatori si pentru salariati. Chiar daca primii, intreprinzatorii, sint finlandezi si ceilalti, dupa nevoi, nemti sau romani. Fara discernamint, fara rabdare - sint calificativele primite de romanii care au aplicat pentru o slujba la fabrica Nokia de la Jucu, linga Cluj Napoca. "More than wildest" - "mai mult decit cel mai salbatic", a fost reactia la unison a staff-ului Nokia in vara lui 2007. Cea mai mare bursa de locuri de munca organizata in Romania vreodata de un singur angajator s-a sfirsit cu o imbulzeala in care o femeie a avut nevoie de asistenta medicala, dupa ce a fost calcata in picioare de multime. Sa mai zica cineva ca romanii nu vor sa munceasca! A trebuit sa fie paziti cu un detasament de jandarmi. Mirajul Nokia s-a estompat dupa ce s-a aflat ca nivelul salariului mediu propus, undeva la 250 de euro, nu era nici pe departe unul din vestul Europei. Dar faptul ca acest venit de nimic, raportat la salariul unui german, facea lumea atit de interesata a contribuit, probabil, la luarea unei decizii de pe urma careia au pierdut mii de muncitori germani. Calculul Nokia a fost simplu. La Bochum se produceau 6% dintre telefoane, in timp ce cheltuielile cu salariile erau de 23% din totalul fabricilor.Sase luni mai tirziu, ianuarie 2008. 15.000 de persoane demonstreaza in semn de protest fata de decizia concernului finlandez de a reloca activitatile in Romania. Liderii temutului sindicat IG-Metall catalogheaza planurile de inchidere a fabricii drept "o declaratie de razboi". Decizia concernului este perceputa de societate ca un afront. 65% dintre germani nu mai vor telefoane Nokia, iar 68% dintre ei cred ca imaginea acestui grup va fi lezata in Germania. O lovitura pentru mindria economica germana. Nokia transmite ca muncitorul german nu este nic