Inainte de alegerile din toamna anului 1996, ajunseseram la exasperare. Nu era om cat de cat cu capul pe umeri care sa nu exclame: "Dumnezeule, nu mai scapam odata de astia!". Cu vreo zece ani mai devreme ne intrebam din ce in ce mai des daca Ceausescu moare sau nu. si a murit. Tot asa, alegerile din noiembrie ’96, cand se implineau exact 50 de ani de la cele din ’46, furate, au dus la… moartea lui Ion Iliescu. Cel care parea sa nu mai fie dat jos de la putere a cazut prin mijloace democratice. A urmat guvernarea deceptionanta a CDR, 1996-2000. Atunci n-am fost primiti in NATO in primul val, ceea ce ar fi fost un mare succes pentru Constantinescu si ai lui. Intrarea in NATO a avut loc tot pe vremea unui Iliescu reloaded, avandu-l pe Adrian Nastase prim-ministru. Populatia era dezgustata. Asadar, cum suntem acum inainte de alegerile din 2008? Care este starea de spirit a populatiei? Spus pe sleau, am fost, suntem si vom fi exasperati.
Intr-adevar, a crescut salariul mediu pe economie, inflatia e tinuta sub control, somajul nu-si face de cap, dar care este reversul? Avem in continuare o clasa politica in care poporul nu se recunoaste si pe care fie o ignora, fie o dispretuieste. A fi parlamentar acum nu mai e o onoare. Te instalezi intr-un asemenea fotoliu nu ca sa faci ceva pentru tara, ci ca sa traiesti tu bine, sa ai privilegii etc., etc. Cine voteaza acum nu mai are suflu, constiinta politica ori patriotica. Voteaza clientii partidelor, pensionarii sau taranii, asa cum faceau si pe vremea lui Ceausescu. Din disciplina. Vedem ca nici un caz mare de coruptie nu a fost solutionat, iar marii tepari sunt liberi, mai rau au fost scuturati tinerii la bacalaureat decat cei de teapa lui Temesan, Muresan etc. Ce mai vedem? Ca tot mai multi romani vor sa munceasca in strainatate, dar cu ce pret? Familiile se destrama, iar copiii ramasi singuri sufera puterni
