A fost descoperită în 1955 şi a fost ignorată aproape total de atunci. Peştera Tăuşoarelor, cea mai adâncă din ţară, face subiectul unui proiect cu finanţare europeană, în valoare de peste un milion de lei. Noutatea acestuia reprezintă sistemul GIS utilizat, care presupune realizarea mai multor hărţi digitale.

Descoperire veche, tehnici noi

Hărţi care vor surprinde relieful, solul, hidrografia sau habitatele vor fi realizate în cadrul proiectului în valoare de peste un milion de lei, finanţat din fonduri europene.

Cea mai adâncă peşteră din ţară va avea şi o platformă de date geospaţiale, care va permite urmărirea acesteia din faţa calculatorului. Tot din faţa calculatorului se va urmări procesul de conservare al peşterii şi se vor studia miile de lilieci care vieţuiesc acolo.

Toate acestea trebuie materializate în termen de 30 de luni, mai exact până în toamna anului 2015. De curând a fost curăţată peştera cu ajutorul unor studenţi şi a voluntarilor şi a fost făcut inventarul liliecilor care vieţuiesc acolo, urmând să fie reabilitată şi tehnic infrastructura de acces: scări, punţi, verticale.

Restul lucrărilor sunt încă în faza de licitaţie, Consiliul Judeţean îndreptându-şi atenţia momentan asupra sistemului GIS, a publicităţii şi chiar a unei anchete sociologice.

Peştera Tăuşoarelor, fascinaţie pentru speologi, mister pentru pasionaţii de ocultism

Accesul dificil a făcut ca numărul celor care au călcat în Peştera Tăuşoarelor să nu fie foarte mare. Statutul de arie protejată este încă un impediment pentru curioşii care ajung în zonă.

Multitudinea de galerii, cele patru râuri subterane vin să înfrumuseţeze locul descoperit în 1955 de către învăţătorul Leon Barte din Parva. Acesta pare să reprezinte o provocare şi pentru interesaţii de ocultism şi evenimente parano