Exista mari diferente intre interesul publicului fata de informatiile din domeniul stiintific, arata un Eurobarometru publicat marti. Oamenii din tarile care au aderat la Uniunea Europeana dupa 2004, inclusiv Romania, sunt doritori de acest gen de stiri doar intr-o mica masura.

Cititorii din “vechea Europa” declara in proportie de 62 la suta ca citesc studii si cercetari stiintifice, in timp ce cei din statele care au aderat in ultimii trei ani la UE sunt interesati doar in proportie de 38%. Diferenta este maxima intre Suedia (80% dintre cititori vor astfel de informatii) si Bulgaria (24%). Si raportarea la tipul de informatii este diferita. “Vechii” europeni citesc mai ales stiri despre medicina, mediu si energie, in timp ce cei “noi” cauta mai ales informatii despre tehnologie si spatiu. “Exista numeroase cercetari cu impact direct asupra vietii de zi cu zi, iar publicul trebuie sa cunoasca aceste informatii. Mass media au un rol major, atit in ceea ce priveste informarea cit si in edificarea unei imagini favorabile a comunitatii stiintifice”, a spus comisarul european pentru Stiinta si Cercetare, Janez Potocnik, in deschiderea unui seminar dedicat imbunatatirii relatiei dintre oamenii de stiinta si jurnalisti. Pe de alta parte, Eurobarometrul arata ca 56% dintre europeni sunt multumiti de modul in care stiinta e prezenta in media, peste 60% cred ca informatiile sunt obiective, folositoare si prezentate clar. Totusi, circa 49% dintre europeni cred ca sunt multe subiecte greu de inteles. De aceea, mai bine de jumatate dintre cititori (52%) ar dori ca informatiile sa fie prezentate direct de oamenii de stiinta decit de catre jurnalisti. Televiziunea este cel mai popular (61%) si mai de incredere (47%) mediu de transmitere a informatiei stiintifice, chiar daca sunt preferate in continuare canalele generaliste (47%) in dauna celor specializate (27%). Inf