Vineri, 2 mai 2008, s-a dat startul campaniei electorale pentru alegerile locale. În perioada postdecembristă, alegerile din acest an urmează unui şir de alte patru alegeri: din 1992, 1996, 2000, 2004. La 19 ani de la căderea comunismului, România e membră a Uniunii Europene şi a NATO. Nu e singura schimbare majoră petrecută în ultimii ani. Au mai fost şi altele.

Vineri, 2 mai 2008, s-a dat startul campaniei electorale pentru alegerile locale. În perioada postdecembristă, alegerile din acest an urmează unui şir de alte patru alegeri: din 1992, 1996, 2000, 2004. La 19 ani de la căderea comunismului, România e membră a Uniunii Europene şi a NATO. Nu e singura schimbare majoră petrecută în ultimii ani. Au mai fost şi altele.

Una dintre acestea se referă la schimbarea în conştiinţa electoratului. Apariţia unor noi generaţii de alegători, experienţa alegerilor anterioare, influenţa tot mai mare a presei, a radiourilor şi televiziunilor au determinat un spor însemnat de discernămînt în conştiinţa electoratului. Ar fi fost de aşteptat ca în acest an să asistăm şi la un spor de originalitate în mijloacele de campanie electorală. Îşi spune cuvîntul acest spor? Nici vorbă.

O simplă privire asupra realităţilor din aceste zile ne dezvăluie că formaţiunile politice au rămas înţepenite în formulele exersate, cu mai mult sau mai puţin succes, în campaniile din anii anteriori. Prin raportare la obiectivul de campanie, aceste mijloace ni se par nu numai învechite, dar şi ridicole.

Venind de la Găgeşti la Bucureşti, sîmbătă, 3 mai 2008, la o zi după debutul campaniei electorale, am întîlnit prin orăşelele şi satele de pe parcurs panouri uriaşe înfăţişînd conducătorilor auto, în marginea Drumului European, portretele unor domni mai mult sau mai puţin bine hrăniţi, mai mult sau mai puţin bărbieriţi, toţi însă ţepeni în costumele