În urmă cu doi ani România a fost obligată de CEDO să investigheze cu celeritate dosarele Revoluţiei, reunite între timp în unul singur care este investigat de Parchetul General. Dosarul este sunt sub supravegherea specială a Serviciului de Executări de pe lângă Consiliul Europei. În aprilie 2013, Parchetul General s-a angajat oficial în faţa acestui for în privinţa unui calendar pentru investigarea crimelor de la Revoluţie. Până în septembrie 2013, procurorii Parchetului General condus de Tiberiu Niţu urmau să stabilească ”implicarea decidenţilor politici” în Revoluţia din 1989. Într-un răspuns oficial, Parchetul General recunoaşte indirect că nu a reuşit să respecte acest angajament, dar a precizat că "se efectuează cercetări". Asociaţiile de revoluţionari însă susţin că investigaţiile bat pasul pe loc. Rudele celor 1.142 de morţi în decembrie '89 încă aşteaptă să afle cine sunt inculpaţii din dosarele Revoluţiei.

Precedentul Vlase

În mai 2011, România a fost condamnată la CEDO într-un dosar deschis de Asociaţia 21 Decembrie şi familia Vlase, într-o cauză ce privea dosarele Revoluţiei din '89. Curtea a constatat încălcarea art. 2 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului - dreptul la viaţă - în ceea ce-i priveşte pe Nicolae şi Elena Vlase şi încălcarea art. 8 al Convenţiei în ceea ce-l priveşte pe reclamantul Teodor Mărieş - dreprul la respectarea vieţii private şi de familie. S-a decis acordarea a câte 15.000 euro pentru Nicolae Vlase şi Elena Vlase şi a 6.000 euro pentru Teodor Mărieş, bani ce reprezentau daune morale. Totodată, Curtea a decis ca 20.000 euro să fie plătiţi direct către Antonie Popescu, Ioana Sfirâial şi Ionuţ Matei, suma reprezentând cheltutieli de judecată.

Elena Vlase si Nicolae Vlase (decedat în 2012) sunt doi braşoveni al căror copil de 19 ani a fost ucis la Braşov în timpul Revoluţiei. În cazul lor, procurorii român