Joi, 8 mai 1908. În zorii zilei a venit pe lume, la Brăila, Cristian, primul copil al familiei Virginia şi Gheorghe Vasile.

A fost numit Cristian după numele bunicului, Hristache, tatăl mamei sale, care a plecat în lumea celor drepţi înainte ca Virginia şi Gheorghe să formeze un cuplu. Le-a adus părinţilor o mare bucurie, mai ales că Gheorghe îşi dorea cu ardoare un băiat, să aibă cine să-i ducă numele mai departe şi cum o vrea Dumnezeu la cel de-al doilea urmaş! Când copilul avea doar patru luni, Gheorghe Vasile, judecător de profesie, a fost transferat de la Brăila la Hârşova, apoi, la scurt timp, la Parchetul Tribunalului din Constanţa. Din Hârşova, Gheorghe ajungea din când în când acasă cu o cursă, pe Dunăre, însă din Constanţa, cu mare greutate îşi revedea familia. Îi era dor în special de Cristian, micuţul "Bibi", care s-a ales cu acest nume de alint de la stâlcirea cuvântului Bebe. Gheorghe şi-a adus în cele din urmă familia aproape, la Hârşova. Pe când Cristian avea un an şi şase luni, a venit pe lume al doilea copil al familiei Vasile. Tot un băiat. A fost numit Virgiliu, după mama sa, Virginia. Dar şi el a fost dezmierdat "Piţu" de la "Pisu", fiindcă fratele său mai mare, Cristian, văzând mica făptură în braţele mamei sale, l-a luat drept... pisică.

PASIUNE. În atmosfera paşnică a Hârşovei, familia Vasile era fericită. Gheorghe câştiga atât de bine, încât puteau pune cu uşurinţă bani deoparte. Împreună cu părinţii, cei doi copii mergeau din când în când la restaurantul din parc, unde cânta o orchestră. "Când îl luau cu ei pe Cristian - spune dr Nicu Teodorescu, muzicolog, autorul volumului «Ultimul trubadur» -, acesta stătea numai în preajma orchestrei, sorbindu-i cântările. Asculta cu atenţie, urmărea mişcările dirijorului şi se minuna cum treceau melodiile pe la diferite instrumente. Acasă punea pe o măsuţă din curte o măt