Sergiu Nicolaescu şi Luminiţa Dobrescu nu aveau cum să nu fie prieteni. Au un lucru în comun, pasiunea pentru antichităţi... Senator, personalitate politică şi publică, Sergiu Nicolaescu este azi o persoană influentă în cinematografia românească. Dar ca să ajungă aici a muncit în fiecare zi, nu s-a menajat. A întâlnit oameni şi oameni
de-a lungul carierei sale.
SERIOZITATE. Născut într-o familie de burghezi, Sergiu Nicolaescu nu s-a putut bucura de averea tatălui său, arestat de comunişti. A rămas în schimb cu o apetenţă pentru antichităţi şi obiecte de artă valoroase pe care le adună de mulţi ani. Cu Luminiţa Dobrescu are o prietenie cu totul aparte. "Ne-am cunoscut pe vremea când ea încă mai cânta şi-mi aduc aminte cu plăcere de bucuria pe care i-au adus-o laurii Marelui premiu de la Braşov.
Ştiu că a plecat la un an după Cerbul de Aur şi ne-am întâlnit la Berlin, unde a locuit mulţi ani. Cred că prin 1982, avea acolo o galerie de artă. Cu ocazia asta ne-am cunoscut chiar mai bine. Luminiţa Dobrescu face parte din categoria oamenilor serioşi, foarte activi, o consider o femeie puternică. A deprins gustul pentru antichităţi, pe care le colecţiona întâi pentru sine. A descoperit-o cu paşi mărunţi, în România, dar nu-şi imagina atunci ce piaţă uriaşă este în Occident şi că va face meseria asta.
Ştiu că a fost pe rând pictoriţă, actriţă, patroană de galerie de artă, consul onorific al României în două landuri germane, dar şi că a avut o superbă casă în Toscana", spune Sergiu Nicolaescu.
AFACERE BUNĂ. "Luminiţa Dobrescu este o femeie fascinantă, o adevărată doamnă. Mi-a rămas întipărit în memorie magazinul de antichităţi de la Berlin. Era într-un apartament, extrem de bine pus la punct. O femeie cu un simţ al afacerilor foarte bine dezvoltat, o organizatoare foarte bună. Era foarte bine aranjată la Berlin. Reuşise.
Ea este un exemplu
