Patronul Stelei n-a păcălit pe nimeni, el a fost cel păcălit tot timpul
Un urs i s-a plîns regelui animalelor, leul, că a fost violat de zece ori de un vulpoi. Ursul o rupea la fugă, cînd vedea vulpoiul, dar de zece ori a încercat să se strecoare printre aceeaşi doi copaci, crescuţi foarte aproape unul de altul, şi tot de zece ori a rămas înţepenit între ei. Mă, i-a zis leul, eu credeam că eşti prost. Dar tu nu eşti prost. Ţie-ţi place să fii violat.
Numărîndu-i pe cei zece antrenori care s-au repezit să vină la Steaua, am socotit, ca toată lumea dealtfel, că fiind ei nişte suflete curate şi nişte mari caractere, n-au băgat de seamă - de fericire că pot lucra cu o echipă de blazon - cine-i Gigi Becali. Cînd şi-au dat seama ce le face patronul, deja luaseră piciorul în fund.
Concluzia: ce mari antrenori şi ce stăpîn rău!
Ar fi să punem însă încă o dată problema greşit. Mai bine zis, s-o punem de-a curmezişul şi să rămînem iarăşi înţepeniţi, ca ursul din poveste, în ea. Păi, cum să nu-şi dea seama cei 10 şi cu Stoichiţă 11 că vor fi abuzaţi, cînd o ţară întreagă ştia ce-i aşteaptă? Te poţi gîndi la două lucruri: ori c-au fost proşti, ori că-s perverşi. Există şi astfel de oameni - mai mulţi decît credem - cărora le place să fie umiliţi, batjocoriţi şi alungaţi, doar pentru plăcerea de a reveni la acelaşi stăpîn şi a mai fi ţinuţi din nou în genunchi. Toţi alungaţii de la Steaua au rostit, la instalare, de parcă ar fi avut un soft în creier, aceleaşi fraze măreţe despre onoare şi demnitate, în vreme ce noi, marele lor public, pariam pe ziua cînd vor fi daţi afară.
Se pune întrebarea: să fi fost chiar atît de inocenţi toţi aceşti antrenori, care s-au bulucit să semneze un contract cu Gigi Becali? Ce onoare, domnilor? Ce demnitate? De unde atîta onoare şi demnitate la nişte oameni care au avut, încă din primele zile la Steaua, destule ocazi
