Alexandra Socolov, fosta directoare a Directiei Generale pentru Protectia Copilului, si adjunctii ei au fost obligati de justitie sa plateasca cele 2 miliarde de lei cu care Camera de Conturi a gasit-o datoare la institutia pe care a condus-o pina la finele lui iulie. Pina aici, nimic anormal. Asa ar trebui sa fie Romania de zi cu zi, un sistem care creeaza echilibru. Insa normalitatea deciziei justitiei este dublata de altceva: de anormalitatea functionarului roman, de modul in care acesta isi percepe propria pozitie in sistemul social, de modul cum isi onoreaza atributiile, si, la limita, de constiinta sa alterata. Pe linga Alexandra Socolov si grupul de profitori ai carui lider este, macar prin natura functiei, obligati de justitie la plata celor 2 miliarde de lei paguba mai sint si alte constiinte care ar trebui sa se simta vinovate: ale celor care au supervizat salariile si deplasarile in strainatate pentru cei din conducerea Directiei Generale pentru Protectia Copilului, ale celor care i-au numit in functii, care le-au supervizat salariile dar si i-au controlat, daca i-au controlat pina in iulie. Iar daca respectivul control a lipsit, atunci ar trebui sa existe macar o constiinta vinovata pentru ca nu a fost vreunul. Dar s-a sinchisit cineva sa isi ceara macar scuze pentru jaful de la Directia Generala pentru Protectia Copilului? Dupa stiinta noastra, nu. Nici macar Alexandra Socolov insasi nu a dat semne de jena cind a fost depistata pozitiv. Ceea ce arata multe. Arata, in primul rind, ca Socolov si toti cei din jurul ei sint doar niste ramasite ale unui mod de a gindi, de a percepe realitatea si, chiar mai grav, de a fi. Alexandra Socolov este exemplul viu al functionarului educat, antrenat si indoctrinat de un sistem de care imi este jena sa amintesc si in spatele caruia cad, pe drept de aceasta data, mai toate tarele societatii romanesti de acum: comunismul