•Unele reguli nu produc decat incurcaturi, ceea ce permite cumparatorilor achizitii la preturi extrem de mici •Principalele nemultumiri se leaga de ordinea taloanelor de participare la o licitatie, aceeasi cu cea in care au fost depuse ofertele de cumparare
Principala modalitate de vanzare pe care o practica Fondul Proprietatii de Stat (FPS), licitatia cu strigare, pare a avea destul de multe deficiente. Acestea sunt legate in primul rand de procedura, putand fi gasite numeroase "portite" prin care investitorii sa investeasca o suma mai mica decat cea ceruta de stat. Recent, FPS Iasi a trimis la Bucuresti o propunere de schimbare a procedurii, in ceea ce priveste unele elemente din desfasurarea licitatiei. Acestea s-au dovedit a impiedica buna desfasurare a vanzarii, ducand chiar la intelegeri intre participantii la licitatie, cu consecinte directe asupra pretului de vanzare. Cum elementele vizate fac parte numai din procedura, si nu din textul legii, modificarea ar putea fi efectuata foarte usor, mai ales ca la ea au aderat si alte sucursale din tara.
Avantajul primului venit
O regula, cel putin ciudata, dar pe care o licitatie cu strigare trebuie sa o respecte, este aceea a primului ofertant, adica cel care depune primul oferta pentru cumpararea unui anumit pachet de actiuni. Aceasta constituie un criteriu de departajare in momentul in care participantii la licitatie au oferit acelasi pret si nici unul dintre ei nu mai vrea sa urce. In acea situatie, castig de cauza are ofertantul cu numarul de talon cel mai mic, adica acel care a depus primul oferta de cumparare la FPS sau, dupa caz, inaintea concurentului direct.
"Am depus de mai multa vreme o propunere de modificare a acestei reguli, pentru ca permite unele xjocurix ale cumparatorilor. In cazul in care ordinea taloanelor de participare la licitatie s-ar stabili
