» Bucurestiul a pierdut urma a zeci de mii copii adoptati de straini intre 1990 si 1997.

» In baza de date a Oficiului Roman de Adoptii, care ar trebui sa inventarieze adoptiile internationale, poate fi gasit doar numarul copiilor dati spre adoptie in acea perioada, nu si domiciliile sau numele lor si ale noilor parinti.

» In primii ani de dupa Revolutie comertul cu copii din orfelinatele insalubre ale Romaniei devenise o afacere transfrontaliera.

Gemenele Goe si Mikaela Rradford au fost adoptate dintr-o maternitate din Pucioasa, in noiembrie 1990. Ele traiesc acum in Canada. In 1991, Jonathan Yourtee a fost abandonat intr-un spital din Constanta. Cateva luni mai tarziu, a fost adoptat de o familie din Statele Unite. Mathew Yourtee s-a nascut undeva in judetul Satu Mare si a fost parasit in maternitate. In 1995 a fost trecut granita de noua sa familie adoptiva. Despre ei si despre alte mii de copii, statul roman nu mai stie absolut nimic, desi traseul lor ar fi trebuit atent monitorizat de autoritati. Dar, din momentul in care au trecut granita, statul roman le-a pierdut urma. Astazi, acesti adolescenti mai figureaza doar ca simple cifre (fara nume, fara domiciliu, fara informatii despre parinti) intr-o baza de date incompleta care ar fi trebuit sa contabilizeze adoptiile internationale, efectuate in Romania intre 1990 si 1997.

Zoe, Mikaela, Jonathan si Mathew sunt doar patru cazuri, descoperite de Romania libera. Bucurestiul insa nu mai stie nimic despre cel putin 16.041 de astfel de copii abandonati de parintii biologici si adoptati de cetateni straini intre anii 1990 si 1997. Singura baza de date cu adoptiile internationale realizate in primii ani de dupa Revolutie contine doar numarul copiilor dati spre adoptie, defalcat pe ani si pe judete. Din baza de date lipseste insa orice tip de informatii personale, precum