Se spune ca nu e bine de intrat cu datorii in Noul An. Mai rau este cind devine obisnuinta. 30 decembrie a fost o zi neagra pentru Romania, cu 62 de ani in urma. Ca o ironie a sortii, victima acelei zile - Regele Mihai, fortat de comunisti sa abdice - este singurul supravietuitor al evenimentelor de atunci. Pina si regimul comunist a devenit istorie, chiar daca reminiscente inca se mai vad. Metehne insa ne-au ramas cu duiumul. Dupa scandarile de strada din '89-'90, am avut nevoie de mai mult de un deceniu ca sa invatam din nou arta negocierii, dar pina la arta conversatiei mai e mult. Asta se vede aproape de fiecare data cind cineva de acolo, de sus, are de facut declaratii. Toti se pricep cel mai bine atunci cind vine vorba despre promisiuni. Daca s-ar fi indeplinit toate cite ni s-au servit in ultimii ani, am fi fost de departe tara cu cel mai ridicat nivel de trai. Acum, promisiunile sint intinse la maxim, din cauza crizei. Bugetul - tot o promisiune intirziata - va aduce in prima luna a noului an cheltuieli calculate cu mai multa zgircenie. Citiva ministri s-au plins deja ca vor avea la dispozitie prea putini bani. Insa proiectul legii bugetului anunta, cu optimism, o crestere de PIB, dar si inghetarea salariilor pentru bugetarii care vor supravietui valului de disponibilizari. Pentru pensii, sperantele sint doar un pic mai mari: ele vor fi indexate cu inflatia. Cresterea economica de un procent, un procent si jumatate fusese vehiculata si la sfirsitul lui 2008, cind efectele recesiunii se resimteau deja in tarile occidentale, iar pina la urma estimarea s-a dovedit departe de realitate: nici vorba sa fie crestere, ci o scadere consistenta. Cum va fi in 2010 - ramine de vazut. Singurul lucru cert este ca legea bugetului se naste la fel de greu, fapt care ne-a costat deja doua transe de imprumut de la FMI. Si asta n-ar fi singura restanta. Codurile de procedura, pr