La cei 70 de ani pe care îi are atît el cît şi personajul său principal din romanul Curtezana onestă şi astrologul (Eagle Publishing House 2011), Voicu Bugariu nu mai are nici o iluzie, dar are vise, fantasme şi putere de a le sublima literar. Două lucruri în afara analizei trebuie să spun acum: romanul lui Voicu Bugariu NU a participat la concursul Editurii Eagle, ci doar a ieşit în aceeaşi perioadă cu participantele; nu mă mai aşteptam ca, la distanţă de mai bine de un deceniu de la ultima sa carte de ficţiune, Voicu Bugariu să revină cu una atît de puternică. Spun „carte puternică“ şi ca o scuză pentru confuzia de dinainte, fiindcă într-adevăr Curtezana...lui Voicu Bugariu ar fi făcut competiţia şi mai acerbă, împreună cu Chestionarul... lui Liviu Radu şi Călătoria... lui Mircea Opriţă. Într-un anumit fel, Curtezana onestă şi astrologul este un roman autobiografic, dacă autobiografie înseamnă să îţi transpui în scris nu doar ce ai trăit, ci şi ce ţi-ai închipuit că ai trăit. Marea majoritate a autobiografiilor suferă de această dizolvare a memoriei, cîteodată cu efecte ridicole pentru „autobiografist“, chiar întristătoare, nu destul de rar – în cazul autobiografiilor politicienilor – chiar revoltătoare. Nu este cazul romanului de faţă, care este autobiografic fiindcă are sinceritatea fantasmării, dublată de o ironie mult mai fină decît scrierile dinainte ale lui Voicu Bugariu ar fi lăsat să se spere. Personajul principal este un scriitor din Braşov, ajuns la 70 de ani, jucător de şah, mare cunoscător al arcanelor existenţei – prin experienţă şi lectură – care începe să îşi pună întrebările de final de drum, răspunzîndu-şi cînd livresc, cînd autoimprecator, cînd cu o detaşare de (sic!) yoghin. Acest personaj nu se cheamă Voicu Bugariu, ci Victor Cridan, însă credibilitatea lui este dată şi de capitolele în care este lăsat să fantazeze, să raţioneze, să mono