Spre nemulţumirea ungurilor care s-au considerat întotdeauna superiori vecinilor mai săraci din Est, România ar putea da lecţii Ungariei în privinţa acordurilor de sprijin financiar cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, se arată într-o analiză Reuters.
"Prin respectarea condiţiilor unui program similar (de finanţare externă - n.r.), Bucureştiul a reuşit să reaşeze economia pe drumul către creştere. Acest drum va aduce însă durere pe termen scurt şi va pedepsi oficialii care îl urmează", notează agenţia.
În contextul tensiunilor severe de pe pieţele financiare, care împing în sus costurile de finanţare şi nivelul datoriilor - prin deprecierea puternică a forintului - premierul ungar Viktor Orban a renunţat la atitudinea ostilă faţă de instituţiile financiare internaţionale şi încearcă să cadă la pace.
Însă UE şi FMI vor cere probabil atât anularea reformelor care au definit guvernarea Fidesz, cât şi introducerea unor noi măsuri "compensatorii", care vor presupune probabil austeritate.
Orban va ţine cont şi de scăderea popularităţii guvernanţilor din România în sondaje în urma măsurilor dure de austeritate implementate în cadrul acordului cu FMI, notează Reuters.
"FMI nu a fost prea flexibil în cazul României şi va fi chiar mai puţin flexibil în privinţa Ungariei. Va dori să răstoarne principalele reforme ale Fidesz, chestiune foarte sensibilă pentru electoratul partidului, situaţie care va fi extrem de dificilă", comentează Nicholas Spiro, economist specializat în evaluarea riscului de ţară.
Întoarcerea lui Orban cu faţa către FMI a determinat aprecierea forintului cu 3% în această săptămână faţă de euro, după ce a scăzut în prima săptămână din an la mai multe minime record şi s-a depreciat cu peste 14% în ultimele şase luni din 2011, faţă de un declin de numai 2,5% pentru leul românesc.
Ambele ţări au luat împru
