Presedintele Basescu se plânge ca anumiti ziaristi, care l-au sustinut in campanie, au venit dupa ce a ajuns la Cotroceni sa isi ceara tainul. Declaratia ne prilejuieste o privire scurta asupra relatiei dintre politicieni si presa. Presa a devenit calul de bataie al lui Basescu. Avea alta atitudine când era in opozitie. Normal ar fi fost sa ne spuna ce intelege prin „tain“. Adica a avut contract de sustinere cu unii jurnalisti? Sau a fost sustinut de unii dintre ei din simpatie? Au cerut ei foloase necuvenite, in afara legii, servicii in schimbul ajutorului dat? Un exemplu: ar fi interesant de vazut cum au obtinut locuinte in ultimii 15 ani multi jurnalisti. Ca nu stiu nici unul care sa doarma prin gara. Se duc la un primar si se gaseste o solutie, mai ales daca lucreaza la un jurnal mai important si ii face „presa buna“. Ciocul mic, spiritul critic adormit si ai numai foloase. Basescu nu precizeaza la ce se refera, din pacate. Asa ca ramâne o vorba aruncata in vânt. Are prea multe subintelesuri. Si cine sunt tipii pe care ii vizeaza in asemenea declaratii? Intâi de toate e vorba de jurnalistii care il critica, nu de cei care il lauda, foarte putini acestia. Si incearca pentru el, dar si pentru altii, pentru opinia publica, o explicatie. E clar, si-au cerut tainul, nu l-au primit si atunci, ca sa se razbune, il critica. Ieftin argumentul. Basescu e criticat de jurnalisti din ratiuni mai complicate, foarte diverse, care nu tin de presupuse relatii subterane dintre el si presa. Motivul numarul unu este ca el a jucat un rol precis: sa il elimine pe Nastase. Cât a durat acest razboi, multi jurnalisti l-au sprijinit. O data Nastase trecut in opozitie, Basescu este cel care trebuie sa isi gaseasca alt rol, la fel de simpatic, daca se poate. Piesa s-a schimbat. Presa din instinct e critica, se alatura opozitiei, da vesti proaste, analizeaza, contesta puterea. Când esti la p