Ieri, în jurul amiezei lucrători care muncesc la amenajarea zidurilor Cetăţii Alba Iulia au scos la lumină o fosilă care le-a atras atenţia şi au solicitat intervenţia arheologilor de la Muzeul Naţional al Unirii. Fosila a a fost ulterior identificată ca fiind un fragment dintr-o măsea de mamut lânos. Cea mai importantă şi comună specie de elefanţi preistorici, care au trăit şi pe teritoriul ţării nostre.
Fosila a fost dezgropată de la o adâncime de aproximativ opt metrii. Fragmentul de măsea ar putea data, potrivit arheologilor, din paleoliticul superior, 35.000-10.000 de ani înaintea erei nostre.
Fosilă scoasă la lumină de escavator
„S-a lucrat cu escavatorul, dar muncitorii au fost foarte atenţi şi au observant fosila. Eu sunt specializată pentru perioada romană, dar am mai avut ocazia să văd şi altă dată fragmente de dinţi de mamut şi am recunoscut fosila“, a spus arheologul Anca Timofan de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Datarea cu exactitate a perioadei în care a trăit mamutul este destul de dificil de realizat dar în funcţie de adâncimea la care a fost descoperit fragmentul se poate aproxima. „Fosila a fost descoperită la o adâncime de circa opt metri faţă de nivelul superior al zidurilor Cetăţii, într-un strat de pietriş. Cronologic descoperirea ar putea data din paleoliticul superior“, a mai spus Anca Timofan. Arheologul a mai spus că din punct de vedere geologic, în paleolitic, 35.000-10.000 ani înaintea erei nostre, au apărut şi schimbări importante. „Ne aflăm în pleistocen sau epoca glaciaţiunilor din perioada cuaternară, când în structura geo-morfologică a pământului apar schimbări vizibile pentru lumea vegetală şi animală“, a mai spus arheologul.
Fosila va fi curăţată şi conservată
Fragmenul de măsea de mamut are o lungime de 20 de centimetri şi la acest moment se află în laboratorul de restaurare