Paul Mihalache s-a născut în 1982,este absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti. A fost o vreme profesor de logică şi filosofie. În 2007 i-a apărut volumul de proză scurtă "Ceasuri târzii", pentru care a obţinut Premiul de debut al revistei "Scrisul Românesc"; în 2008 i s-a decernat Premiul Internaţional Naji Naman pentru povestirea "Charlie". Pentru cel mai nou roman al său, "Târg de arlechini", a obţinut Premiul Tânărul prozator al anului 2011.
-Are acest roman cu titlu inspirat vreo istorie care ar trebui ştiută de cititori? I-ar influenţa aceasta în lectură?
- Printr-o mică eroare tehnică (o confuzie datorată prea multor mailuri trimise în doar câteva ore editorului meu, Cosmin Perţa) răspunsul la această întrebare a ajuns chiar în primele pagini ale cărţii, sub forma unui scurt Intro. Intro-ul trebuia să fie, iniţial, altul. Nu voi relua povestea cărţii pentru că (adevărată sau nu - are prea puţină importanţă) o veţi gasi înainte de romanul propriu-zis. Iar dacă i-ar influenţa pe unii dintre cititori, asta n-am cum să ştiu. În niciun caz nu ar trebui. Există poveşti foatre interesante şi fain de ştiut ale unor cărţi (cum ar fi cazul cu Jucătorul lui Dostoevsky, scrisă - mai corect spus: dictată - în doar douăzeci şi unu de zile, presat fiind de creditori şi ameninţat cu închisoarea), dar asta nu le schimbă cu nimic valoarea, ori modul în care ar trebui percepute. Uneori e mai bine să nu ştim prea multe despre scriitori. Am fost consternat să aflu, cu vreo zece ani în urmă, că Gabriel Garcia Marquez e prieten foarte bun cu Fidel Castro, sau că George Orwell a fost turnător KGB. Dar, de atunci, am mai citit câteva cărţi bune de Orwell şi câteva excelente de Marquez. În fine, întrebarea era puţin alta. Şi răspunsul, în Intro-ul de care pomeneam.
-De ce "Târg de arlechini"?
- Titlul e inspirat dintr-o piesă
