CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI O catedrala poate fi un vis atat de greu de atins, incat pare un ideal. A Mantuirii Neamului s-a dorit de la inceput, dar oare neamul o vrea cu adevarat? CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI

O catedrala poate fi un vis atat de greu de atins, incat pare un ideal. A Mantuirii Neamului s-a dorit de la inceput, dar oare neamul o vrea cu adevarat?

Catedrala este o biserica impunatoare in care slujesc episcopul, mitropolitul sau patriarhul. Daca toate bisericile ortodoxe surori au cate un astfel de edificiu care le personalizeaza si le intareste autoritatea, Biserica Ortodoxa Romana nu are inca una care sa reprezinte institutia patriarhala. Actuala biserica folosita drept Catedrala Patriarhala este, de fapt, Biserica Arhiepiscopiei Bucurestilor si a Mitropoliei Munteniei si Dobrogei.

DE LA MIRON. Intentia de a construi o catedrala a Patriarhiei a aparut imediat dupa Razboiul de Independenta din 1877-1878. Catedrala urma sa fie si un semn de cinstire a eroilor jertfiti in lupta. Patriarhul Miron Cristea a reluat ideea dupa Unirea de la 1918. El a rostit primul sintagma Catedrala Mantuirii Neamului, gandindu-se, desigur, ca nimeni nu se poate mantui decat in contextul neamului sau, o data cu sfintii, martirii si eroii sai.

PRO SI CONTRA. Dupa 1925, cand biserica noastra a fost ridicata la rang de Patriarhat, visul a revenit, numai ca iarasi s-a impiedicat de neputinta alegerii unui loc potrivit. Oamenii de cultura ai vremii au indicat cel putin zece locuri in Capitala unde i-ar sta bine catedralei. S-a ajuns la concluzia ca in Parcul Carol ar fi cel mai bine. Patriarhul Miron argumenta: terenul apartinuse Mitropoliei Tarii Romanesti inca din secolul al VIII-lea; aici se afla Mormantul Eroului Necunoscut, simbol al tuturor jertfelor romanesti; era aproape de resedinta patriarhala. Dar au fost destule voci care s-au impotriv