După o scurtă evadare, necesară, pentru că nu putem ignora încă o surpriză a revoluţiei digitale, să revenim la gastronomia moleculară, oprindu-ne la un subiect la care a contribuit, prin cercetări originale, însuşi unul dintre fondatorii acestui domeniu, Nicholas Kurti. Şi anume: criogenia – engl. cryogenics, definită ca domeniu al ştiinţei consacrat producerii şi aplicării temperaturilor scăzute sau extrem de scăzute asupra unor materiale variate, precum şi studiului compotării acestora. Evident, „materialul“ supus acţiunii unor temperaturi scăzute e reprezentat de legume. Dar, înainte de a continua, răsare o întrebare: cum se menţine faima Universităţii Harvard în mediul concurenţial din Statele Unite? Aparent e simplu: accesarea ziarului oficial al universităţii,Harvard Gazette, permite dezvăluirea evenimentelor din fiecare zi, de necuprins prin varietatea lor. Totuşi, în faimoasa universitate se mai petrec şi evenimente neobişnuite, împotriva tradiţiei. Astfel, cea mai veche instituţie din Ivy League rămăsese şi cea mai conservatoare: nicio femeie nu deţinuse funcţia de preşedinte. Din 1636 până în 2001, se succedaseră 26 de preşedinţi, când nr. 27 a devenit Lawrence H. Summers (n. 1954). Părinţii săi, Robert şi Anita Summers, profesori la Universitatea Pennsylvania, fiecare având câte un frate laureat al Premiului Nobel pentru economie, i-au asigurat un mediu propice de dezvoltare intelectuală. La vârsta de 16 ani, L. H. Summers începe să studieze fizica la MIT, dar virează rapid către economie, în continuare obţinând titlul de PhD cu o teză din domeniu, sub direcţia profesorului Martin Feldstein. În 1983, la vârsta de 28 de ani, Summers este unul dintre cei mai tineri profesori din istoria Universităţii Harvard. Cercetător de anvergură, scrie numeroase lucrări în domeniul economiei, iar în 1987 este premiat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă, dev