Economia subterana aflata la cote astronomice se poate transforma intr-o sursa vitala de bani pentru guvernele stramtorate.

Pentru aceasta, ea trebuie, desigur, combatuta, iar forma suprema aleasa in scopul vizat pare sa fie eliminarea banilor fizici si fortarea migratiei spre tranzactii electronice controlabile pana la niveluri care au un impact in activitatea de zi cu zi a cetatenilor. Romania nu este ocolita de aceasta tendinta.

Inca de la sfarsitul anului 2011, Italia a limitat tranzactiile in numerar la 1.000 de euro pentru rezidenti. "Avem nevoie de revolutionarea gandirii italienilor", spunea la acel moment premierul italian Mario Monti, potrivit Bloomberg. In Italia, costul evaziunii fiscale este estimat la 120 de miliarde de euro anual.

In Spania, a intrat in vigoare, in octombrie anul trecut, actul normativ prin care sunt interzise tranzactiile in numerar care depasesc 2.500 de euro. "Realitatea sociala si economica in contextul crizei si al austeritatii bugetare face astazi frauda fiscala mai demna de repros ca oricand", se afirma in preambulul legii. Economia subterana se ridica la 245 de miliarde de euro, respectiv 23% din produsul intern brut al Spaniei.

Recent, premierul francez Jean-Marc Ayrault a anuntat ca intentioneaza sa introduca un nou mecanism de control pentru platile cash, prin limitarea acestor tranzactii la 1.000 de euro de la 3.000 de euro anterior. Autoritatile franceze si-au setat pentru acest an optimista tinta de deficit bugetar de 3% din PIB.

In Suedia, operatiuni banale precum cumpararea biletelor pentru transportul in comun sau donatiile la cutia milei se fac doar in forma electronica.

La noi, Ministerul de Finante analizeaza posibilitatea plafonarii unor plati in numerar intre persoane fizice, precum si reducerea plafoanelor zilnice pentru platile in numerar a