MIZE ŞI CRIZE ROMÂNEŞTI

Aceasta a fost opţiunea românilor duminica trecută, la vot. Au fost sancţionate excesele, ambiţiile nemăsurate, au fost cauterizate arsenalurile de -isme încă persistente în mintea multor decidenţi români.

MIZE ŞI CRIZE ROMÂNEŞTI

Lecţia de educaţie pe care electoratul român a dat-o duminica trecută clasei politice la scrutinul pentru locale ridică întrebarea: cui i-a venit mintea la cap mai repede? Alegătorilor? Aleşilor? Dacă privim acum harta politică a României, după anunţarea rezultatelor finale de la Biroul Electoral Central, avem bune motive de satisfacţie. Politicienii s-au dat pe mîna alegătorilor, şi nu invers. Şi bine au făcut.

Trei partide au întrunit aprecierile majoritare ale electoratului. PSD, PD-L şi PNL au spulberat practic partidele mici, dovedind că posedă suficientă substanţă doctrinară şi o ofertă politică suficient de variată, pentru ca alegătorii să se regăsească în majoritate în aceste entităţi dominante. UDMR îşi păstrează bazinul captiv, în vreme ce PRM dispare încet şi urît de pe prima scenă a ţării.

Pentru cei mai pretenţioşi, aş spune că două partide au ieşit pe primul loc la localele din acest an. Şi PSD, şi PD-L şi-au convins în egală măsură electoratele, cărora li s-au adresat cu vigoare şi putere de convingere. În consecinţă, cetăţenii au votat pentru cei doi adversari majori de pe scena politică, amendînd astfel tendinţele spre exclusivism şi intoleranţă reciprocă practicate de cele două formaţiuni. Acest lucru denotă o nevoie acută de echilibru şi stabilitate politică în România, într-un sistem doctrinar de complementaritate. Aşa se face că aşteptările privind o potenţială ascensiune necontrolată a partidului prezidenţial PD-L s-au dovedit întru totul nerealiste. Îngrijorarea că România şi-ar putea regăsi apetitul pentru majorităţi zdrobitoare şi pentr