Fapt e ca un domeniu atat de important e decapitat in plina vara, cand mintile sunt imbibate cu bere si nu e mai nimeni sa se prinda ca, la o adica, Filat ne-ar datora niscaiva explicatii, ca o demitere ca asta nu poate sa aiba loc una, doua, ca la mijloc sunt chestiuni identitare vitale. O demisie cu mult cantec: Mihail Sleahtitchi, fostul ministru al Educatiei. S-a produs zilele astea, ca printre altele, la fel ca si demisia lui Roibu de la Interne. Cu asta din urma, cel putin, lucrurile sunt limpezi: n-a facut mare branza in minister, torpiland, de fapt (unii spun ca din incompetenta, desi sub un premier ca Filat mai nimic nu se poate intampla intr-aiurea) reformele anuntate cu tam-tam si asteptate, in treacat fie vorba, de mai toata lumea, politia devenind estimp (de la Voronin incoace) un fel de mafie institutionalizata, platita din banii contribuabililor. Sleahtitchi insa unde a clacat, pentru ce incaseaza? Daca rebobinam putin, ne pomenim intr-o sedinta a Parlamentului, unde Dodon, aliatul, cica, al Aliantei, pretinde ritos demisia sefului de la Educatie pe motiv ca ar fi introdus in scoli Istoria Romanilor, dislocand astfel neprihanitul (in sens politic, bineinteles) curs de Istorie Integrata al Tatucului, impus sistemului de invatamant inca in 2006. Nu am sub ochi filipica de atunci a sotalistului, in schimb tin bine minte replica lui Diacov, presedintele de onoare al PD: cum ca decizia ministrului Sleahtitchi ar fi - mare atentie, ca patrundem in inextricabile meandre educativ-partinice - „o bataie de joc fata de copii"! La corul ofuscatilor de denumire s-au adaugat, pentru ca altfel nici nu se putea, social-democratii lui Selin, primul dintre sovinii nostri cu tupeu. Mda! Apropo insa de ierarhii. Fostul ministru nu e un oarecine in PLDM, ci membru-fondator, iar pana mai deunazi, cand Consiliul Politic National al partidului l-a inlocuit cu Vadim Pistriniuc