Spuneam în numărul anterior că, forţând Constituţia, Traian Băsescu a transformat România într-o republică prezidenţială. Deşi au denunţat această transformare, contracandidaţii lui Traian Băsescu o iau însă ca un dat deja existent.
La un dialog pe Realitatea TV, Crin Antonescu a fost întrebat ce fel de guvern va alcătui dacă va ajunge preşedinte. Din câte se ştie, atât liberalii, cât şi social-democraţii au susţinut înaintea scrutinului din 2008 că preşedintele n-are nici o prerogativă în alcătuirea guvernului.
Şi aveau dreptate.
Potrivit articolului 103, preşedintele României poate face doar atât: să desemneze un candidat pentru funcţia de premier după consultarea partidelor reprezentate în parlament dacă nici o formaţiune n-a obţinut majoritatea. Prerogativa vizează, indiscutabil, postura de mediator al preşedintelui.
Din punct de vedere constituţional, Traian Băsescu a bătut câmpii în campania electorală. Când a venit însă momentul faptelor, a procedat corect. Până la urmă, formarea noului guvern a avut loc prin medierea preşedintelui. E drept că nici PSD, nici PNL şi nici UDMR, care avertizaseră cum îi vor pune ele preşedintelui pe masă guvernul alianţei lor, n-au schiţat nici un gest măcar în această direcţie.
Realitatea creată de Traian Băsescu după cinci ani de mandat îşi spune cuvântul şi în ce priveşte orizontul de aşteptare al electoratului. Şi pentru că stilul Traian Băsescu a venit pe o nostalgie după Tătuc a românilor, la scrutinul din 2009 electoratul va judeca pe contracandidaţii lui Traian Băsescu şi după imaginea unui preşedinte jucător.
Ici-colo se mai aud voci potrivit cărora românii vor opta pentru un preşedinte altfel decât preşedintele jucător. Românii pot vota, desigur, un altfel de preşedinte decât Traian Băsescu în ce priveşte lipsa de eleganţă, coborârea la gestur