Ieşirea din scenă a dlui Baconschi reprezintă recunoaşterea unui eşec nu doar pentru actuala guvernare, ci şi pentru intelectualitatea românească.
Mai întâi, ştirea. Premierul Boc a anunţat ieri, în plenul Parlamentului, „revocarea" din funcţie (traducerea mai blândă a cuvântului „demitere") a ministrului de Externe. Anunţul a fost întâmpinat de presă cu satisfacţie. Dacă nu pentru faptul că, în sfârşit, a căzut un cap, atunci pentru nesperatul subiect de pus la prima pagină. În schimb, Opoziţia şi protestatarii aflaţi din nou în stradă au răspuns printr-un cor de huiduieli generale. Opoziţia, pentru că scopul său declarat e să cadă nu doar unul, ci toate capetele Puterii. Iar protestatarii, fiindcă nemulţumirile lor se îndreaptă împotriva întregii clase politice.
Cazul sacrificării lui Teodor Baconschi necesită câteva remarci. Una, că domnia sa nu plăteşte pentru prestaţia, bună sau proastă, din fruntea diplomaţiei româneşti. Carevasăzică, motivele nu sunt profesionale. Ceea ce i se impută este limbajul colorat folosit, recent, la adresa participanţilor la proteste. Pe care îi numeşte, pe blog, „derbedei înarmaţi" şi „populaţie imbecilizată".
Sigur, autorul nu e la primul derapaj verbal. În altă notă, rămâne antologică oda pe care i-a închinat-o Elenei Udrea cu ocazia congresului PDL din 2010: „Eşti inteligentă, eşti frumoasă, eşti tenace"... Asemenea greţoşenii, trebuie să recunoaşteţi, nu s-au mai auzit de pe vremea Coanei Leana!
Nu-i vorbă, dl Baconschi e cunoscut ca un fervent admirator al sexului opus. Ne-o arată corespondenţa fierbinte purtată, peste mări şi ţări, cu ambasadoarea Manuela Vulpe. Care-i scria, să ne aducem aminte, ce simte dânsa pentru dânsul când intră în jacuzzi. Emoţionant!
Aplecarea către cele lumeşti a distinsului teolog e însă cel mai mic reproş ce i se poate aduce. Mai gravă mi se pare cramponarea de locuinţe
