Cu cât se apropie momentul deciziei finale în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui Consiului European, respectiv preşedintele Comisiei Europene, cu atât incertitudinile şi controversele se înmulţesc şi se acutizează.
În acest context, publicaţia londoneză Financial Times estimează într-o analiză semnată de Wolfgang Münchau: "Fostul prim-ministru britanic - la preşedinţia Consiliului European şi preşedintele Comisiei (Europene - n.n.) reconfirmat pentru un al doilea mandat - aceasta ar însemna cel mai rău scenariu pentru Europa".
"În Uniunea Europeană a venit vremea nominalizărilor politice. Jose Manuel Barroso trage sforile pentru un al doilea mandat la preşedinţia Comisiei. La rândul său, Tony Blair pare să fie candidatul favorit pentru postul ce urmează să fie creat, cel de primul preşedinte al Consiliului European". Şi, mai departe: "Înţeleg perfect pentru ce unii doresc să îi vadă pe Barroso şi pe Blair în aceste funcţii. Îninte de toate, UE are o lungă istorie a nominalizărilor neaşteptate. Dar nu înţeleg câtuşi de puţin ce sens ar putea avea simultaneitatea celor două alegeri".
PUNCTE SLABE, PUNCTE TARI.
Analistul de la Financial Times formulează, răspicat, câteva întrebări în legătură cu cele două nominalizări.
"Prima, amândoi au susţinut în mod activ invazia în Irak, la fel ca şi Anders Fogh Rasmussen, fostul prim-minstru danez" (recent instalat în funcţia de secretar general al NATO - n.n.) A spune că această combinaţie a diriguitorilor europeni în fruntea Europei nu este câtuşi de puţin un reflex fidel al diversităţii europene, aceasta nu este decât un eufemism. În al doilea rând, Blair nu este câtuşi de puţin genul de om politic în măsură să reprezinte contraponderea lui Barroso care s-a dovedit incapabil să acopere deficitul de autoritate în fruntea UE".
Dar lista punctelor slabe ale