Premierul Rusiei Dimitri Medvedev şi preşedintele Bulgariei Rosen Plevneliev au discutat ieri despre implementarea proiectului centralei nucleare bulgare Belene cu participarea Rusiei, scrie Ria Novosti. "Discuţiile au avut loc în cadrul unei întâlniri informale cu preşedintele Bulgariei, ţară în care proiectele nucleare sunt subiectul unor controverse. Discuţiile continuă şi noi suntem încă interesaţi de proiect", a spus Arkady Dvorkovici, vicepremierul Rusiei. GERB, partidul de guvernământ din Bulgaria, a oprit proiectul Belene în luna martie, declarându-l nefezabil. Partidul bulgar socialist, care vrea construirea centralei Belene, a făcut o petiţie pentru organizarea unui referendum cu privire la proiectul ruso-bulgar. Referendumul va avea loc anul viitor pe 27 ianuarie. Compania rusă Atomstroyexport, subsidiară a grupului de stat Rosatom, care urma să construiască centrala, a cerut compensaţii de un miliard de euro pentru anularea proiectului de la Belene.

Estonia va avea surplus de energie în următorii 10 ani, în vreme ce vecinii din zona baltică nu pot decât visa la independenţa energetică şi preţuri mai scăzute la energie, scrie Bloomberg. Estonia, cea mai nordică dintre ţările baltice, va produce net 2.042 MW în această iarnă, mai mult decât suficient pentru a-şi acoperi cererea internă, chiar şi când temperaturile medii săptămânale scad sub -17 grade Celsius. "Consumul în Estonia în perioada de vârf ar putea atinge 1.640 MW, sau peste 1.700 MW într-o iarnă deosebit de friguroasă", iar cererea ar urma să crească până la 2.000 MW în 2022, arată estimările operatorului reţelei naţionale de electricitate. Vecinii din Lituania suferă însă de un deficit de energie şi şi-au acoperit din importuri 75% din consum în al doilea trimestru. Din cauza dependenţei de importuri, Lituania plăteşte 40,29 euro pe MWh, cel mai ridicat preţ de pe bursa de energie Nord