Sub vasta întindere îngheţată din cel mai nordic punct al planetei se ascund comori pe care toată lumea şi le doreşte: rute navigabile, diamante sau aur, dar şi un sfert din rezervele
Sub vasta întindere îngheţată din cel mai nordic punct al planetei se ascund comori pe care toată lumea şi le doreşte: rute navigabile, diamante sau aur, dar şi un sfert din rezervele mondiale de energie
Pe măsură ce gheţurile din Oceanul Arctic se topesc, ţările care îl înconjoară se angajează într-o adevărată luptă pentru teritoriul virgin de la Polul Nord, care aduce laolaltă geologia şi geopolitica. Miza este una deloc de neglijat. Câştigătorul va pleca acasă cu un sfert din rezervele de petrol şi gaze naturale ale lumii.
Insula Hans este un petic de pământ, cu o suprafaţă de aproape 1,5 kilometri pătraţi, situat în centrul canalului Kennedy din strâmtoarea Nares, care separă cel mai nordic punct al Canadei de nordul Groenlandei, teritoriu danez. Această insulă este nelocuită, pentru că se află aproape de Polul Nord, iar temperaturile coboară lejer sub -40 de grade Celsius în timpul iernii.
Motiv pentru care singurii locuitori ai insulei sunt cel mult urşi polari şi foci. Şi totuşi, Canada şi Danemarca se luptă pentru acest petic de pământ de mai bine de 20 de ani. În 1984, ministrul danez responsabil pentru Groenlanda, Tom Hoeyem, a zburat cu un elicopter până pe insula Hans.
Acolo a înfipt steagul danez, a îngropat o sticlă de brandy la baza lui şi a lăsat o pancartă care spunea "Bine aţi venit pe insula daneză."
Disputa a fost reaprinsă pe 13 iulie 2005, când ministrul canadian al apărării, Bill Graham, a pus piciorul pe acelaşi petic de pământ din Oceanul Arctic şi a arborat şi el un steag, cu o frunză de arţar de data aceasta.
Lupta dintre danezi şi canadieni este una reprezentativă pentru ce se întâmplă acum între cele cinci naţi