Sărăcia şi influenţa negativă a familiei sunt principalele cauze ale cerşetoriei, acestea fiind indicate de peste 85, respectiv 52% dintre copiii şi adulţii care au participat la studiul realizat pentru proiectul "Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria", cofinanţat de Ambasada Franţei.

Asociaţia Telefonul Copilului, Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane şi Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au realizat un studiu privind cauzele cerşetoriei în rândul minorilor, în cadrul proiectului "Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria", cofinanţat de Ambasada Franţei la Bucureşti

Potrivit rezultatelor studiului, sărăcia a fost indicată ca principalul factor declanşator al deciziei de a cerşi de către 85,4 la sută dintre respondenţi, în timp ce influenţa negativă a familiei sau lipsa de supraveghere a copiilor au fost considerate drept cauze de către 52,1 la sută. Alţi 28,1 la sută au spus că cei care ajung să cerşească o fac pentru a câştiga uşor bani, 14,6 la sută au indicat drept cauză lipsa de implicare a şcolii, iar 18,8 la sută, lipsa de implicare a autorităţilor locale.

Peste jumătate dintre cei chestionaţi cred că principalii beneficiari ai banilor câştigaţi în acest fel de către copii sunt părinţii, iar 38,7 la sută consideră că beneficiarii sunt persoanele străine care îi controlează pe minori şi îi forţează să cerşească. Doar 17,7 la sută dintre persoanele intervievate apreciază că minorii aleg singuri să ofere diferite prestaţii simple pentru a obţine nişte bani.

Totodată, 67,7 la sută dintre respondenţi cred că minorii care cerşesc provin din familii cu dificultăţi materiale, 18,3 la sută din familii în care se consumă frecvent alcool, 5,4 la sută din familii în care există violenţă domestică, 4,3 la sută din familii obişnuite, dar care nu