Si eu am fost pe Insula Samos, luna trecută, cu ocazia dezvelirii unei plăci comemorative Ion Ghica. Puţini mai ştiu astăzi că marele prozator a fost, între 1854 şi 1859, guvernator al insulei, numit de turci. Cedată Greciei abia în 1912, mult după constituirea statului naţional elen, Samos a reprezentat o importantă poziţie strategică în Marea Egee. De altfel, de la Kushadasî e o distanţă mult mai mică pînă în Samos decît de la Atena. Ion Ghica n-a fost uitat de samieni. La festivitatea cu pricina, au venit, pe lîngă oficialităţi, numeroşi istorici şi filologi locali, care citiseră cam tot ce s-a scris despre guvernator şi despre activitatea lui. Nu erau însă la curent cu proza lui literară, cu paginile în care Ghica le evocă insula. Cum nu există nici un alt text literar în epocă despre Samos, aceste pagini trebuie considerate o raritate. Ion Ghica a introdus principiile administraţiei britanice (samienii îl cunosc de altfel ca John!), a lichidat pirateria care data din primul secol de după Christos şi a mutat capitala în oraşul Samos, de pe coasta nord-estică şi care dă numele insulei. în sala de recepţii a Primăriei actuale (casa guvernatorului de odinioară nu mai există, ea fiind situată, se pare, pe locul clădirii de astăzi a Prefecturii), se află, printre portrete, şi acela al lui Ghica, ba chiar şi un bust datorat lui Stork. Interesant este că identificarea sculptorului a făcut-o abia acum, după semnătură, Adrian Ilfoveanu, autorul plăcii comemorative.

Evenimentul ca atare are o istorie care merită să fie amintită. La noi nu există o tradiţie a marcării locurilor prin care au trecut personalităţi ale istoriei şi culturii. Parisul e plin de astfel de semne ale trecerii, ca şi alte capitale sau oraşe din toată lumea. Un program de acest tip va fi declanşat, de anul viitor, de către USR, menit nu doar să ne împrospăteze memoria ori chiar s-o in