Liderii UE s-au întâlnit ieri la Bruxelles, pentru a încerca să pună capăt polemicilor privind protecţionismul. Ungaria a propus un plan în valoare de 160-190 de miliarde de euro pentru sectorul financiar din Europa de Est. Ideea nu a convins statele membre.
Statele Uniunii Europene (UE) s-au angajat să facă tot posibilul pentru a sprijini creşterea economică respectând regulile pieţei unice. Totuşi, cei 27 de membri UE sunt divizaţi în ceea ce priveşte abordarea crizei financiare, ideea de solidaritate a spaţiului comunitar, piaţa liberă şi politicile bugetare. Protecţionismul este cuiul lui Pepelea în UE, care pune sub semnul întrebării chiar şi credibilitatea Uniunii în lupta comună împotriva unei crize economice ce se agravează. Sectorul auto, care asigură 12 milioane de locuri de muncă în Europa, ilustrează cel mai clar tensiunile existente între membrii UE. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a provocat nemulţumirea Cehiei, preşedintele în exerciţiu al UE anunţând la începutul lunii februarie că planurile franceze de susţinere a industriei auto vor fi condiţionate de stoparea delocalizărilor "în Cehia sau în altă parte". Premierul ceh, Mirek Topolanek, a denunţat un protecţionism inacceptabil, poziţia sa fiind susţinută de mai multe state. Totuşi, la acest summit, poziţia Franţei a devenit mai nuanţată şi preşedinţia franceză a anunţat că va acorda credite de câte trei miliarde de euro constructorilor auto Renault şi Peugeot-Citroën în schimbul unui angajament neoficial al acestora să nu închidă fabrici din Franţa pe perioada ajutorului de stat, care ar putea ajunge până la cinci ani.
"Acordurile de împrumut cu producătorii auto nu vor include nici o condiţie privind locaţia activităţilor sau folosirea cu precădere a furnizorilor francezi", a declarat comisarul pentru Concurenţă, Neelie Kroes, citat de Reuters.
Pe de alt
