De la clasicele The Immigrant, regizat de Chaplin in 1917 si America, America (regia: Elia Kazan, 1963), pâna la miniseria de televiziune Ellis Island (regia: Jerry London, 1984) si la ceva mai recentele Green Card (regia: Peter Weir, 1990), Far and Away (regia: Ron Howard, 1992), In America (regia: Jim Sheridan, 2003), Spanglish (regia: James L. Brooks, 2004) sau Nuovomondo (regia: Emanuele Crialese, 2006) si trecând printr-o multime impresionanta de titluri, figura si avatarurile emigrantului au fost tratate pe larg in cinema, in cele mai diferite registre, de la comic la sobru. In noul sau film, Paradis in Vest/ Eden a l'ouest, regizorul Costa-Gavras ne propune insa o abordare particulara, intima si tandra, a conditiei emigrantului, pe care o cunoaste atât de bine din propria existenta. Fara a-si investi deloc personajul principal, Elias, cu datele sale biografice (substantial diferite fata de eternul fugar, zdrentaros si suspectat de toti, din film) ilustrul regizor de origine greaca descrie resorturile subtile ale contactului dintre emigrantul de aiurea si tara care il primeste, ostil sau cu ceva omenie, dar intotdeauna cu circumspectie si o curiozitate nedisimulata, strabatuta de oarecare spaima. „Istoria lui Elias nu este aceea a lui Ulise, nici cea a lui Jean-Claude (Jean-Claude Grumberg, scenaristul filmului, cu care Gavras a colaborat si la Le Couperet si Amen – n.red.), nici a mea. Dar ma recunosc in Elias, acest strain care nu mi-e strain... (...) Nu e un film biografic, ci e un film cât se poate de personal", spune Costa-Gavras despre povestea sa. Mai mult, pentru a nu o condamna la interpretari politice sau istorice particulare, regizorul inventeaza o limba si o tara fictive pentru Elias si conationalii sai. Nu vreun context politic sau vreo vendetta locala sunt trasaturile care predomina in odiseea ratacitorului Elias, ci aventura, pericolul, susp