Echipa naţională susţine cel mai important meci din ultimii 15 ani, iar la Ligă se alege preşedintele. Sau, mai clar, de la Ligă are şanse să cadă Mitică. Ia spuneţi, fără să uzaţi de păcatul demagogiei, ce e mai important?
Sau mai bine nu mai spuneţi, că au spus-o televiziunile, site-urile şi convorbirile telefonice ale zilei de ieri. La ora când Gardoş şi Maxim călcau gazonul de pe Karaiskakis, pe strada Alexandru Vitzu (cine-o mai fi şi ăsta? N-am indecenţa să-l întreb pe Google ca să aflu!), reporterii îl chestionau pe Costică Uda de la Săgeata încotro îşi va îndrepta sufragiul. Nu doar televiziunile de sport au exploatat momentul, ci şi cele de ştiri. Inclusiv România TV, care va transmite meciul diseară, a înlocuit ştirea zilnicului cutremur de un grad şi-un sfert din Vrancea cu iminenta doborâre a lui Mitică.
La prânz s-a vorbit despre acel 11-7 din Cotroceni, de pe sus amintita stradă Alexandru Vitzu, mai mult decât despre scorul aggregate al barajului cu Katsouranis. Iar despre curve bătrâne mai mult decât despre aşezări tactice. Inclusiv în impropriu intitulata Ora de Prosport, care a ţinut pe 14 noiembrie două ceasuri tocmai din motive de Cotroceni, nu de Karaiskakis, i-am alocat 105 minute, inclusiv publicităţile, lui Vitzu, şi doar un amărât de sfert de ceas Pireului, unde întrebarea de bază a fost tot din domeniul curvelor şi-al trădării. Cum de pot ăştia de la UEFA să trimită un arbitru portughez la un meci al Greciei, când Grecia însăşi e antrenată de un portughez?!
Telefonul din buzunar suna mereu, între timp se lăsase noaptea, şi majoritatea apelurilor intrate se refereau tot la alegeri şi la curve. Bătrâne sau nu, depinde de apelant. Erau discuţii şi cu o tabără, şi cu cealaltă. Că de ce s-a băgat politicul, adică Ponta şi dacă nu cumva Mitică se poate considera persecutat politic, smuls din funcţie de
