S-a maturizat mult prea devreme din cauza greutăţilor vieţii şi s-a dedicat întru totul familiei. Deşi nu a reuşit să-şi întemeieze propria familie, pe plan profesional se simte împlinită: conduce Direcţia Financiară a Uzinei Electroputere.

Deşi s-a născut în Sibiu, Lavinia Petcu a crescut şi a cunoscut marile satisfacţii în Craiova. S-a născut departe de judeţul nostru într-un concurs de împrejurări. „Tatăl meu a fost lector la şcoala de ofiţeri din Sibiu. S-a întâmplat ca atunci să mă nasc eu. A fost o pură coincidenţă, nu am fost legată de acel oraş, părinţii mei fiind din Dolj“, povesteşte Lavinia.

Chiar de la vârsta de şase ani începe drama persoanei care are în acest moment în subordine aproape 50 de femei. „Când aveam şase ani a murit tatăl meu, iar fratele meu împlinise nouă luni. Nu ştiu dacă în cei şase ani am reuşit să stau în total un an de zile cu tatăl meu“, îşi aminteşte cu regret Lavinia. Din acel moment viaţa ei s-a schimbat, devenind principalul sprijin pentru mama sa: „Mama îmi împărtăşea toate problemele ei. Am început să am grijă de fratele meu mai mic şi am înţeles altfel viaţa. Am fost nevoită să mă maturizez mult mai repede decât ar fi trebuit“.

Pe Lavinia o mai cheamă şi Aurora, existând o adevărată poveste pentru alegerea celor două prenume. „Mama mi-a ales numele inspirându-se din cartea «Jurnalul Aurorei Serafin», scrisă de Sidonia Drăguşanu. Personajele principale erau două surori, Lavinia şi Aurora, care aveau mentalităţi total opuse. Aurora era cuminte, modestă, bună gospodină, iar Laviniei îi plăcea viaţa uşoară, luxul, fuma. Mama şi-a dorit să iau ce era mai bun din fiecare dintre ele, dar din păcate nu a fost aşa“, mărturiseşte Lavinia Aurora Petcu.

Citeşte întreaga poveste a vieţii Laviniei Petcu în