Monumentul omagiază lupta ţăranilor români din Ardeal, răsculaţi în 1784.
Operă a sculptorul Ion Vasiliu, Grupul statuar Horea, Cloşca şi Crişan din Cluj-Napoca este dedicat memoriei celor trei conducători ai răscoalei ţărăneşti din 1784-1785 şi este amplasat în faţa hotelului Napoca. Vasile Ursu Nicola - zis Horea - Ioan Oarga - poreclit Cloşca - şi Marcu Giurgiu - chemat şi Crişan - au fost liderii răscoalei ţărăneşti din Transilvania, în timpul guvernatorului Samuel von Brukenthal şi al împăratului Iosif al II-lea. În mod deosebit, răscoala a fost îndreptată împotriva privilegiilor nobiliare şi ecleziastice din Transilvania acelor vremuri. Printre revendicările răsculaţilor s-au numărat desfiinţarea nobilimii, împărţirea pământurilor şi plata impozitelor de către toţi locuitorii. De asemenea, au cerut şi desfiinţarea iobăgiei, precum şi dreptul de a se înrola în regimentele de graniţă.
Conducător de răscoală
Urmare a mai multor discuţii purtate cu împăratul Iosif al II-lea cu ocazia celor patru audienţe care i-au fost acordate, Horea s-a întors în Transilvania şi - convins de sprijinul împăratului - a atacat şi a incendiat câteva reşedinţe nobiliare. Acest fapt a declanşat o amplă mişcare populară. Pornită din satele Curechiu şi Mestecăniş din Hunedoara, revolta s-a extins cuprinzând vestul Ardealului.
Iarna care tocmai se instalase, împreună cu trădarea, au pus capăt răscoalei, iar capii acesteia, Horea şi Cloşca, au fost prinşi şi executaţi prin tragerea pe roata, pe platoul „La Furci", din Alba-Iulia. De aceeaşi pedeapsă a avut parte şi trupul lui Crişan, cu toate că acesta - potrivit autorităţilor - se spânzurase în închisoare, cu nojiţele de la opinci sau cu tivul cămăşii, întrebuinţând o piatră cu ajutorul căreia a învârtit legătura până a murit. Neexistând nici o dovadă în acest sens, moartea lui Crişan rămâne învăluită în mi