Dascălul rus Grigore Celac a fost trimis în gulag pentru activitatea sa profesională şi apartenenţa la partidele româneşti

Conform dosarului său personal, păstrat la depozitul special al fostului KGB de la Chişinău, actualmente Serviciul de Informaţii şi Securitate, Grigore Celac a fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc, între 1931-1933. Din 1933 până în 1938 a fost membru al Partidului Naţional Liberal, iar în anii 1938-1940, când în România a fost instaurată dictatura regală şi toate partidele, cu excepţia celui condus de Carol al II-lea, au fost interzise, a fost membru al Frontului Renaşterii Naţionale.

CONTINUATOR AL TRADIŢIEI FAMILIALE

Grigore Celac alege profesia de preot graţie dragostei pe care tatăl său, Ion Celac, o avea faţă de Biserică. După absolvirea seminarului teologic şi câţiva ani petrecuţi în calitate de dascăl în satul Seseni, judeţul Orhei, în septembrie 1914, se înrolează în armata rusă şi participă la Primul Război Mondial pe Frontul Român, ca alţi atâţia basarabeni din epocă.

„Marele război", cum era numit de contemporani, a schimbat radical viaţa a milioane de oameni, inclusiv a lui Grigore Celac. Deşi a îndeplinit funcţii clericale pe lângă corpul ofiţeresc, experienţa de pe front a fost dură, dar şi utilă. Odată cu revoluţia rusă din februarie 1917, când ţarul a fost forţat să abdice, prin ordinul lui Kerenski a fost disponibilizat din armată, ca şi toţi foştii dascăli din Rusia. Se prezintă la Chişinău la şeful Comisariatului Militar Judeţean, care îl repartizează în primul regiment moldovenesc, unde stă la evidenţă până în noiembrie 1917, şi după care este trimis la vatră.

Din 1921 se stabileşte cu traiul permanent în satul Fundul Galbenei, judeţul Chişinău. Ocuparea Basarabiei de către armatele lui Stalin, la 28 iunie 1940, îl găseşte în aceeaşi localitate, unde preda religia ortodoxă şi totodată