După dispariţia "Cortinei de Fier" şi încetarea "Războiului rece" era de aşteptat ca relaţiile dintre state să intre pe cursul lor normal, să îşi recâştige transparenţa. Dar oare a avut loc o asemenea "schimbare la faţă"? O serie de oameni politici şi experţi avizaţi sunt tentaţi să ofere un răspuns negativ la această întrebare. Într-adevăr, în perioada de după 1990 şi până în ziua de astăzi, nu numai că acţiunile informative nu au dispărut, ci, în noile contexte politice, au luat chiar forme noi. Au avut loc regrupări de forţe, vechii duşmani au devenit prieteni, iar vechii prieteni au ajuns pe poziţii adverse. Credem că se poate afirma că spionajul a rămas unul dintre domeniile în care, chiar după încetarea Războiului rece, confruntările nu au încetat.

SUA

Această situaţie se oglindeşte chiar in amploarea pe care serviciile (agenţiile) de spionaj/contraspionaj o au in continuare. Astfel, sistemul de informaţii şi securitate al SUA numără nu mai puţin de 14 asemenea agenţii, la care se adaugă încă 13 organizaţii cu atribuţii similare. În plus, pentru sporirea eficienţei unor acţiuni/operaţiuni din acest domeniu, între Pentagon şi CIA există tot mai multă întrepătrundere.

Spionajul american in lume

Dacă, în perioada Războiului rece, spionajul american era orientat prioritar împotriva URSS, în momentul de faţă se înregistrează o lărgire a ariei sale, potrivit intereselor politice şi tendinţelor de globalizare. Astfel, unii din cei mai eficienţi agenţi CIA acţionează în Africa şi Asia, cum este cazul spionului Robert Baer Booker, ca şi în Orient, precum Melissa Boyle Mahle, care va publica volumul Denial and Deception (2004), în care formulează opinii critice cu privire la felul în care au fost gestionate informaţiile ce ar fi putut preîntâmpina atacul terorist de la 11 septembrie 2001. Chiar unul dintre directorii CIA, Leon Panett